• Activitățile desfășurate intră sub incidența Legii nr. 234/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare.

Staţia de Tratare si Depozitare va Deşeurilor Radioactive (STDR) din cadrul IFIN-HH a fost pusă în funcţiune în anul 1974, ca urmare a amplificării utilizării în ţara noastră, pe scară din ce în ce mai largă, a tehnicilor şi tehnologiilor nucleare cu surse radioactive în diferite domenii. Situată pe Platforma Măgurele, Staţia de Tratare a Deşeurilor Radioactive a fost realizată în colaborare cu firme din Marea Britanie şi a devenit operaţională în 1975, fiind specializată şi autorizată pentru colectarea, tratarea şi condiţionarea deşeurilor radioactive din afara sferei ciclului combustibilului nuclear.

Până la construcţia şi punerea în funcţiune a instalatiei de gestionare a deşeurilor radioactive din cadrul IFIN-HH, deşeurile radioactive generate au fost depozitate intermediar în Fortul Măgurele. În perioada 1974 – 1976, deşeurile depozitate în fort au fost transferate în depozitele intermediare ale STDR, unde au fost în totalitate tratate şi condiţionate. În anul 1985, în urma unor studii complexe din punct de vedere geologic, hidrogeologic, sociologic, comercial şi seismic, a fost amenajata şi pusa în funcţiune o instalatie de gestionare a deşeurilor radioactive pentru depozitare definitivă de deşeuri radioactive de joasă şi medie activitate de viata scurta in localitatea Băiţa, jud. Bihor, operată şi administratş tot de IFIN-HH. Această instalaţie reprezintă singurul depozit final de deşeuri radioactive din România, şi, în conformitate cu Strategia Naţională în domeniu, va rămâne singular cel puţin în următorii 10 ani, fiind un obiectiv de importanțǎ naţională în managementul în condiţii de securitate a deşeurilor radioactive instituţionale. Depozitul este amenajat în două galerii de explorare abandonate ale unei foste mine de uraniu care fac parte dintr-o reţea extinsă de galerii de prospecţiune şi exploatare a uraniului, interconectate între ele. Galeria 50 şi unele galerii transversale care duc spre Galeria 50 au fost lărgite şi modificate corespunzător, în vederea depozitarii deşeurilor, înainte ca aceasta instalatie să devină operaţionala în 1985. Depozitul a fost proiectat pentru depozitarea a aproximativ 5000 m3 de deşeuri condiţionate (21 000 containere standard cu deşeuri radioactive slab şi mediu active de 220 L fiecare), fiind în prezent ocupat în proporţie de 54 %, după 39 de ani de operare. Scopul iniţial al celor două instalaţii de gestionare a deşeurilor radioactive a fost acela de a gestiona deşeurile radioactive provenite din activităţile de cercetare-dezvoltare derulate pe Platforma Măgurele, dar, în timp au format o infrastructura complexă, unitară dedicată tratării şi depozitarii deăeurilor radioactive din afara ciclului combustibilului nuclear, la nivel naţional. De asemenea a fost format un colectiv având ca obiect de activitate dezafectarea instalaţiilor nucleare astfel asigurându-se suport tehnic instituţiilor care doresc închiderea/deschiderea operării unor instalaţii cu activităţi în domeniul nuclear.